Scurt istoric

Clădirea amplasată pe șantul fortificației medievale în vecinatatea fostei Portițe a Broaștelor, ocupă o parcelă cu axul lung paralel cu zidul de incintă. Este o construcție pe trei niveluri (S+P+1) de plan dreptunghiular compact, realizată după planurile arhitectului vienez Paul Brang, cel care a caștigat și concursul pentru edificiul gimnaziului evanghelic, cu fațade pe toate laturile.

DSC_6019_mic2

Fațada principală situată pe latura de est, simetrică, are partea centrală într-un rezalit subliniat de frontonul triunghiular și scara de acces marginită de balustrada din fier sustinută de cate doi stâlpi de secțiune rectangulară. La nivelul parterului rezalitul are trei deschideri încheiate în partea superioară în arc semicircular, uși cu două canaturi și supralumină, cu tamplaria modernizată. Flancurile și intervalele dintre deschideri sunt marcate prin pilaștri canelați, cu capiteluri dorice. La nivelul etajului este amplasat un balcon cu balustrada din stâlpi și baluștri, spre care se deschide ușa flancată de ferestre tripartite de formă dreptunghiulară înaltă, deschiderile în alternanță cu pilaștri. Frontonul se înalță peste cornișa ritmată de panouri dreptunghiulare în alternanță cu modilioni profilați. În timpanul frontonului este amplasat un relief care reprezintă două personaje feminine care susțin un scut decorat cu volute și țin în mână un manunchi de ramuri.

Axele laterale cu flancurile marcate prin lesene bosate au la nivelul soclului deschiderile dreptunghiulare ale subsolului. Parterul, delimitat de subsol printr-un brâu dublat de cel situat pe linia solbancului, are câte o fereastră cu partea superioară semicirculară marcate de bolțari și cheie de arc. Între parter și etaj este aplicată o bandă de tencuială de delimitare. Între aceasta și brâul de pe linia solbancului se interpune o bandă de chenare dreptunghiulare și de romburi. La etaj lateralele au câte trei ferestre înalte dreptunghiulare, intercalate de pilaștri canelați cu soclu în formă de diamant. Fațada vestică are și ea partea mediană într-un ușor rezalit, subliniat de un fronton treptat, decorat cu panouri dreptunghiulare și lucarne. La nivelul subsolului sunt practicate două deschideri care deservesc restaurantul Crama veche deschisă pe acest front. La nivelul parterului se reia dispoziția deschiderilor din fațada principală, cu trei ferestre ample cu partea superioară în semicerc, intercalate de pilaștri cu capiteluri dorice, în corpul central și câte o fereastră similare în axele retrase, laterale.

Fațada este flancată de două turnuri octogonale, cu ferestre înguste, dreptunghiulare, pe laturile expuse, deasupra lor colțurile sunt decorate cu măști alegorice reprezentând artele, reunite prin ghirlande. Turnulețele au acoperiș independent în formă de bulb. Fațadele lungi de sud și nord se dezvoltă pe trei niveluri doar până la nivelul scenei. Fațada de sud are corpul etajat cu 9 axe continuat spre vest de alte patru axe cu demisol și parter. Segmentul etajat cu nouă axe este precedat de o terasă cu balustrade din fier, cu acoperișul sprijinit pe stâlpi de lemn cu două scări de acces. Corpul etajat are axele doi și opt într-un ușor rezalit. La parter deschiderile, încheiate în partea superioară în semicerc marcate cu bolțari și cheie de arc decorate cu măști, sunt delimitate prin pilaștri. Deasupra arcelor continuă antablamentul desfășurat în axele retrase ale fațadei principale, cu decor de panouri dreptunghiulare și rombice în alternanță. La etaj, în ax, ferestre bipartite și tripartite similare celor din fațada principală, intercalate de pilaștri. Sub cornișa profilată este dispusă o friză de console și panouri decorative. Axele doi și șapte sunt încoronate de frontoane triunghiulare întrerupte care evidențiază cele două edicule prismatice cu acoperiș în formă de bulb. Latura nordică are la nivelul soclului și parterului amplasate accese secundare, dar la nivelul etajului se păstrează dispoziția deschiderilor din fațada sudică, dar cu un decor mai discret.

Subsolul clădirii cu accese pe laturile de nord și de vest au spațiile acoperite cu bolți cilindrice și bolțișoare pe șine metalice. Parterul este organizat în jurul sălii de spectacole, precedată pe vest de un vestibul din care o scară conduce la intrarea în sală și două scări laterale la etajul clădirii. Coridoare longitudinale flanchează la parter și etaj laturile sălii. Sala de spectacole are pereții ritmați de pilaștri cu capiteluri compozite și la etaj de balcoanele cu parapete decorate cu motive geometrice și vegetale, reluate și deasupra scenei. Acoperișul principal, mansardat este încoronat de un edicul prismatic masiv cu lucarne circulare, colțurile fiind marcate prin mici edicule cu acoperiț în formă de bulb.

Corneliu Gaiu, Vasile Duda, Topografia monumentelor istorice din municipiul Bistrița, Centrul istoric, Ed. Accent, 2008